vineri, 29 mai 2009

2007 - Vara schimbarilor

Cum a inceput totul?
A inceput in" Vara schimbarilor furtunoase si dureroase" .
Dupa ani de asteptari sint din nou graviduta.
-Ce emotie !
Am fost iertata oare pentru greselile din trecut, de s-a petrecut minunea???
E vara ,e foarte cald, iar eu am si umarul dislocat.
Da toate mi se intimpla mie!!!
-Ce surpriza nu???
Eu leoaica cu hormonii turbati , vulcanica ,certareata,
uneori prea sigura pe mine alteori extrem de nesigura
– ma arunc mereu cu capul inainte si apoi ma intreb : de ce m-am grabit.
Mai mult ca sigur ca sint si eu vinovata de viata traznita pe care o duc!
As vrea sa ma schimb , in bine desigur , dar nu e usor!!!
Ma enerveaza nedreptatea si oamenii care profita ca le dai un deget si ei iti iau toata mina!
Asa am ajuns la problema cu umarul!
Am vrut sa le arat eu lor cit de grozava sint si nu am reusit decit sa-mi fac rau singura.
Am tras de niste cabluri , m-am dezechilibrat si am cazut chiar pe umarul meu Ala Bunu’!
M-am zvircolit pe jos precum un vierme citeva minute pina sa reusesc sa ma ridic.
Ma simteam groaznic de umilita si indurerata si as fii dat orice sa nu se desccida usa vecinilor atit de uriti de mine sa ma vada in halul ala ,
cred ca muream de oftica daca se intimpla!
Concluzie : nervii nu sint buni!!!
Stai fato si calmeaza-te si apoi pui lumea la punct, daca chiar e nevoie!
Vara asta e fierbinte rau pe toate planurile.
Ma bucura gindul ca voi avea un copil ,dar ma si sperie
–analize , problema cu fibromul , virsta inaintata , aproape de 40.
Mie somn mai tot timpul si asta m-a facut sa iau testul de sarcina .
Nu imi venea sa cred ca dupa 8 ani , tocmai cind nu ma mai asteptam – sa se intimple.
Era ceva ireal si totusi real.
Imi venea sa urlu in gura mare fericirea mea !!!
Am inceput cu testele la doctorita de familie ,ginecologul era plecat asa ca mai aveam de asteptat pina la prima ecografie!
-Ce mai conta o saptamina de asteptare.
Analizele au iesit bine ,asa ca eram destul de linistita .
Si vine si ziua cea mare : Ziua Ecografiei.
Intru in cabinet ,ma dezbrac precum mi se cere si ma asez pe pat.
Se tot uita ecografista nedumerita si ma intreaba daca am facut testul .
Ii zic ca Da si a iesit pozitiv .
Iar ea imi spune ca nu se vede nimic .
Face calculul –ar trebui sa fiu in sapte saptamini.
Asa ca trage concluzia ca este sarcina extrauterina si oprita in evolutie –deci sa nu-mi fac probleme ca am scapat.
Ies buimaca din cabinet, iar doctorita ginecolog imi spune sa fac testul de singe sa vedem daca numarul hormonilor de sarcina e in scadere.
Mergem imi ia singe si imi spune sa revin sa repetam testul in citeva zile.
Ajung acasa si spun sotului vestea .
Cred ca sintem amindoi paralizati .
Nici macar nu pot sa pling .
Ma gindesc doar ca mai bine nu mai ramineam deloc insarcinata.
Reiau testul de singe in doua zile ,iar doctorita mea ma avertizeaza ca daca e ceva in neregula sa ma prezint la spital.
Luni de dimineata – simt o zbatere – in zona ovarului sting , apoi o durere puternica .
Realizez ca Trompa mea cu Personalitate s-a rupt.
Ce mai – Trompa Vulcanica si Surda
– nu a auzit conversatia
– nu a auzit ca am scapat
–ca sarcina s-a oprit din evolutie.
Sunam la spital ,reusim sa vorbim cu doctorita –sa o anuntam ca venim.
Pornim masina , am reusit sa-mi iau citeva lucruri .
Nu am asteptat savarea , deoarece locuind in Ilfov ,aveam sansa sa nu mai ajungem in timp util.
Am ajuns in doua ore , am reusit sa parcam ,dar eu nu puteam merge asa ca sotul a trebuit sa ma duca in brate.
Nu am intrat pe la urgente pentru ca stiam unde trebuie sa ajungem,asa ca toata lumea se uita nedumerita la noi ,iar noi nu intelegeam de ce.
Au crezut ca am probleme cu apendicele , noroc ca puteam sa vorbesc , sa spun ce am, ca sa nu mai pierdem timpul.
In sfirsit s-au miscat, au adus un scaun cu rotile si in citeva minute am ajuns la Ginecologie.
Doctorita mea era in operatie cu alta nefericita, care pierdu-se copilul
,asa ca urma sa ma opereze o doctorita care era de garda.
Am avut de asteptat ceva timp pentru ca sala era ocupata.
M-au pregatit , nu mai aveam dureri, dar imi era extrem de frig.
Eram mult mai linistita pentru ca stiam ca va fii bine , ajunsesem unde trebuia.
Am intrebat de ce imi este asa de frig , dar nu mi s-a raspuns ,mi s-au pus doar doua miini moi si grijulii pe fata – si – am adormit.
Cind m-am trezit eram epuizata si imi era foarte frig.
Dar important era ca pericolul trecuse.
Am avut parte de colege de camera dragute si intelegatoare , care au incercat sa ma imbarbateze .
Odata ajunsa acasa a inceput recuperarea.
Durea si operatia , dar durea si sufletul.
Cred ca o luna de zile aveam dimineata ora de plins.
De ajutor imi erau Ileana Sararoiu – favorite mamei mele si Luis Miguel –favoritul meu – un mexican cu parul blond si voce extraordinara - si melodia lui – Como Imaginar.
Si cind m-am saturat sa-mi pling de mila am inceput sa-mi scriu frustrarile , neimplinirile , greselile .

5 comentarii: